Oul sau găina?
Căutând idei despre ce să scriu în legătură cu promovarea valorii, citeam zilele trecute un articol și atenția mi-a rămas fixată pe o afirmație: omul este un produs al societății contemporane lui. Așa să fie oare? Sau poate societatea este dată de suma oamenilor care o formează?
Până la urmă, am ajuns la concluzia că am de-a face cu o altă problemă de tipul ”oul sau găina”. De fapt, omul și societatea sunt foarte strâns legați prin interdependențe multiple, fără o relație de subordonare.
Sistemele de valori s-au modificat de nenumărate ori de-a lungul timpului. Nu pot și nici nu vreau să fac o analiză a acestora, ceea ce consider necesar să subliniez este nevoia permanentă de etaloane. Evident, nu totul poate fi măsurat; am învățat încă de mici că nu putem compara merele cu girafele. Vom putea însă să comparăm totdeauna girafele între ele.
Pentru ca un sistem social să funcționeze bine trebuie ca el să aibă reguli acceptate de majoritate și acestea să fie respectate de toți. Un sistem în care regulile se schimbă de la o zi la alta, doar pentru a crea avantaje unei minorități nu este viabil. Un sistem în care deciziile sunt arbitrare, în stilul ”Facem astfel pentru că așa vreau eu și eu decid!” generează nemulțumiri și disfuncții. Problema cea mai gravă care apare, legată de întrebarea de la care am plecat, este că ”într-un loc de muncă unde șeful e ticălos comportamentul acestuia tinde să fie imitat”. Altfel spus, omul devine un produs al organizației din care face parte.
Ce va face o persoană care este conștientă de propria valoare atunci când vede că este ocolită sistematic la promovare deoarece nu știe sau nu vrea să ”facă frumos” pe lângă șefi? Mai devreme sau mai târziu pleacă într-o altă organizație în care valoarea este baza promovării. Apare un soi de selecție naturală: organizațiile disfuncționale își pierd în timp valorile, devenind necompetitive, în timp ce alte organizații atrag valorile, acestea asigurând dezvoltarea și progresul.
Consider că un plan managerial bun trebuie să facă obligatoriu referire și la păstrarea/stabilirea/respectarea unui sistem de valori corect. Respectarea valorii este un semn de respect pentru munca celorlalți. Ea se asigură printr-o transparență decizională reală și nu doar declarată, pentru că pe oameni nu îi poți păcăli decât pentru o perioadă limitată. Când diferența dintre vorbe și fapte devine evidentă, este timpul pentru o schimbare. Iar schimbarea trebuie să fie una de cultură organizațională, nu o ”cosmetizare” prin înlocuirea șefului toxic cu un om de paie.
Doar atunci se va putea spune că prin acțiunea indivizilor se modifică sistemul, iar organizația devine în mod legitim o imagine a oamenilor din care este formată.